O lume secreta. Mari spioane din secolul al XX-lea
O lume secreta, o carte scrisa de Vladimir FedorovskiFrumoasa baroana Budberg a pus la cale cel mai mare complot ?mpotriva Kremlinului rosu ?nainte de a deveni agent dublu.
Elisabeta Zarubina a furat secretele bombei atomice americane ?n beneficiul URSS.
Celebra actrita de cinema Olga Cehova a devenit cea mai buna prietena a Evei Braun, dezvaluindu-i lui Stalin secretele nazistilor.
Margarita Konenkova, o spioana desav?rsita, l-a sedus pe Albert Einstein la ordinul Moscovei, iar formidabila retea de ?r?ndunele? a KGB-ului penetreaza si astazi cele mai ?nalte sfere ale politicii occidentale.
Din carte:
? La 15 august 1962, exact la ora la care sora mea s-a stins din viata, acest portret al ei, pe care-l agatasem deasupra noptierei, s-a desprins fara niciun motiv aparent.
Am vazut ?n asta un semn rau, astfel ?nc?t scrisoarea care ?mi aducea vestea mortii ei nu m-a surprins prea mult, mi-a explicat batr?na mea prietena.
Vorbind, a ?ntins o m?na tremur?nda ?nspre o acuarela semnata de Volosin3, care ?nfatisa o t?nara blonda, ?mpodobita cu un kokosnik4 pe care ?l ?ndragea at?t de mult.
C?nd lady G. si-a ?ncheiat povestea, am avut pentru prima oara impresia ca e lipsita de vlaga, aproape fara suflu, ca dupa o cursa lunga.
Ma ?ncercau remuscarile pentru ca am obligat-o sa-mi dezvaluie cele mai ascunse meandre ale memoriei. Dar ea a gasit vorbele potrivite pentru a-mi potoli scrupulele:
? Copiii si nepotii mei au auzit adesea fr?nturi din aceasta istorie zbuciumata. Ba chiar de at?tea ori, ?nc?t nici nu ma mai asculta c?nd le vorbesc. Probabil ca aveam nevoie ca un strain de familia noastra, asa ca dumneavoastra, sa ?mi ofere o ureche atenta si amabila.
Interlocutoarea mea si sotul ei, amiralul, au stiut toata viata pentru ce lupta. ?n acei ani teribili, amenintati de umbra s?ngeroasa a nazismului si de teama de a-l vedea pe Hitler ating?ndu-s i scopurile, chiar si cei fericiti aveau o poveste tainica de spus.
Cuplul si-a pus toate resursele la dispozitia lui Winston Churchill, ?nca de la numirea acestuia ca premier, ?n mai 1940.
Winston era un obisnuit al resedintei Gifford, fieful lor din Scotia, a carui amfitrioana incontestabila era lady G. Acolo se tineau frecvent reuniuni secrete. Se organizau ?nt?lniri discrete. Salonul galben, sera cea mare si biblioteca au fost teatrul multor discutii pasionate, al multor decizii vitale pentru viitorul Europei.
T?nara gazda se pricepea ca nimeni altcineva sa dirijeze conversatiile, deturn?ndu-le cu abilitate cursul, sau sa puna pe tapet alte subiecte de interes.
Nimeni nu stia de unde mostenise aceasta stiinta a discutiei, aceasta arta a dezbaterii de idei, care facea din seratele ei momente sc?nteind de spirit si de farmec.
Resedinta lor din Londra, care scapase ca prin urechile acului de distrugere ?n teribila noapte de 15 septembrie 19405, ram?nea un centru de neocolit al vietii mondene londoneze.
Legaturile lui lady G. cu Franta au constituit, de altminteri, o punte de legatura si o cale de libera trecere a membrilor fortelor franceze libere spre capitala britanica. Colonelul Passy6, sef al BCRA, biroul de informatii al Frantei libere, ?nfiintat de generalul de Gaulle, era un obisnuit al casei Gifford.
El le-a prezentat personalitati sclipitoare, precum baroneasa Budberg, Raymond Aron7 sau Maurice Schumann8, cu care lady G. se bucura nespus sa vorbeasca ?n franceza. Alti obisnuiti ai casei erau aviatorul Romain Gary, pe a carui mama o cunoscuse la Nisa, si Lesley, sotia acestuia.
Lesley nutrea o adevarata pasiune pentru Rusia, care o ?nduiosa pe lady G., caci ?i amintea de ?ndepartata ei sora mai mica, despre care nu avea prea multe vesti pe atunci.
Amiralul Gifford ocupa functii importante la amiralitate. El a fost cel care a sugerat sa fie solicitata sotia lui ?n ziua ?n care departamentul care se ocupa de Rusia din cadrul MI-6 si-a pierdut cel mai bun traducator ?n bombardament.
Cuplul rezista eroic, solidar, sub bombardamentele care zguduiau noapte de noapte Londra. Locul lor era acolo, l?nga combatanti...
O lume secreta. Mari spioane din secolul al XX-lea, o carte scrisa de Vladimir Fedorovski