Pentru prima oara ?n rom?neste versiunea definitiva a Jurnalului, tradusa dupa originalul neerlandez
Povestea tragica a Annei Frank e bine cunoscuta. ?mpreuna cu familia ei si alti cunoscuti evrei, Anne a stat ascunsa timp de doi ani (6 iulie 1942?4 august 1944), de teama deportarii ?n lagar, ?n asa-numita Anexa a sediului firmei patronate de tatal sau, ?n Amsterdamul ocupat de germani. Avea 13 ani c?nd a intrat ?n Anexa.
A tinut aici un jurnal (?nceput anterior, ?n 12 iunie 1942), devenind la un moment dat constienta ca el va reprezenta un document important dupa ce razboiul se va sf?rsi. ?n 4 august 1944, asadar nu mult dupa debarcarea Aliatilor ?n Normandia, c?nd finalul recluziunii parea foarte aproape, Anne si ceilalti sapte locatari ai Anexei sunt arestati si mai t?rziu deportati cu ultimul transport spre Auschwitz. Cu exceptia lui Otto Frank, toti vor muri.
Anne si sora ei se sting de tifos la Bergen-Belsen ?n februarie sau martie 1945. Eliberat din lagarul de la Auschwitz, tatal Annei va publica si va face cunoscut ?n toata lumea jurnalul fiicei sale.
Anne Frank este un nume familiar chiar si pentru cei care nu au citit Jurnalul. ?l poarta strazi, scoli de pe toate meridianele. ?l poarta mult vizitatul muzeu din Amsterdam si fundatia care l-a organizat ?n imobilul unde se afla Anexa secreta.
Anne Frank si jurnalul ei figureaza pe mai toate listele de excelenta ale veacului XX privitoare la personalitati si la carti - Cei mai importanti oameni ai secolului, Cele mai bune carti publicate ?n secolul XX, Operele literare definitorii pentru acelasi secol, ca sa numim doar c?teva din multele topuri stabilite de specialisti, de ziaristi ori chiar de marele public.
Din 1947, c?nd s-a publicat pentru prima oara ?n Tarile de Jos, Jurnalul Annei Frank a fost tradus ?n peste 65 de limbi. S-a v?ndut ?n ?ntreaga lume ?n peste 30 de milioane de exemplare.
La celebritatea Jurnalului au contribuit ne?ndoielnic adaptarile sale teatrale si cinematografice, faptul ca a devenit materie de studiu ?n multe scoli din lume, ca a fost obiectul unor analize subtile, dar si tinta unor vehemente atacuri.
?Era o t?nara scriitoare minunata. Era cineva la cei treisprezece ani ai ei. Parca ai vedea, la viteza marita, un film cu un fat care capata brusc chip si ?ncepe sa stap?neasca lucrurile... dintr-odata, descopera reflectia, brusc, face portrete, schite de personaje, si iata lungi ?nt?mplari complicate, povestite at?t de frumos, ?nc?t par sa aiba ?n spate zeci de ciorne. si fara intentia otravita de-a fi interesanta sau profunda. Este ea ?nsasi...
Ardoarea, spiritul care o anima ? mereu activ, pun?nd mereu lucrurile ?n miscare... E ca o surioara pasionala a lui Kafka, este fetita lui pierduta.? (Philip ROTH, The Ghost Writer)
